Lumea rămâne fără nisip, care sunt implicaţiile financiare: ”Nisipul este ca petrolul. Este limitat“

Fraser Cain a făcut un calcul cu foarte multe zerouri şi estimări şi a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci până la zece ori mai multe stele în Univers decât fire de nisip pe plajele lumii, informează Business Magazin.

Un calcul hazardat. Dar nu atât din cauza incertitudinilor de ordin ştiinţific ce privesc dimensiunile Universului, cât a unei certitudini pământene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decât orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămân rapid fără nisip. Şi albiile râurilor, şi luncile, locurile uşor de explorat. Prin definiţie, deşertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.

• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?
• Un studiu arată că oamenii poate absorbi vitamine direct din aer

Nisipul din deşert este modelat de vânt, prea neted pentru a fi bun în construcţii, aşa cum sunt nisipul şi pietrişul modelate de valurile oceanelor sau de curenţii râurilor. Ironic, ţările a căror principală formă de relief este deşertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violenţă, la crime, pentru a-şi proteja afacerea. Râul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh şi Golful Bengal. Trece prin oraşe indiene precum Calcutta şi Kanpur, care cresc rapid şi au un apetit vorace pentru nisip.

”Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mâlul şi nămolul“, povesteşte pentru revista Spiegel geologul Dill. ”Oamenii pescuiesc pietre acolo.“ Pietrele au ajuns o resursă atât de rară în Bangladesh încât constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker. 

Află mai multe pe Business Magazin

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: